Interviu cu Mihaela Miroiu

   Mihaela Miroiu (n. 10 martie 1955, Hunedoara) este o politoloaga si eticiana, teoreticiana si militanta feminista din Romania. Mihaela Miroiu este profesoara universitara la SNSPA. A fost decana a aceleiasi facultati intre 1997 si 2001.

   Ca teoreticiana a politicii a analizat democratia neliberala in postcomunism (Romania. Starea de fapt, in colab.), conservatorismul de stanga (Societatea retro, 1999); politicile de gen in societatea postcomunista si sindromul pe care il numeste "feminism room-service" (Drumul catre autonomie, 2004). Ca filosoafa a publicat Gandul umbrei. Abordari feministe in filosofia contemporana, 1995 (postmodernism si feminism) si Convenio. Despre natura, femei si morala, 1996 (abordarea eticii din perspectiva ideii de convenabilitate. A initiat in Romania reformarea studiului filosofiei (1990-1993), programele de cultura civica pentru licee (1995), studiile de gen (1994-1997), studiile doctorale in stiinte politice (2000), prima colectie de Studii de gen (Editura Polirom, in 2000) cercetarea si codurile etice in universitati (2005).

   A publicat si publica in presa culturala: Revista 22, Latitudini, Dilema, Observator cultural. Sinteza articolelor sale feministe a fost publicata in volumul Nepretuitele femei (2006), iar cea a articolelor pe teme de etica politica va fi publicata in vol. Dincolo de ingeri si draci. Etica in politica romaneasca (in curs de aparitie, 2007). Este cunoscuta international prin articole si conferinte de etica politica, analiza tranzitiei si teorie feminista.feminista (2006).

CPD: Spre regret, lumea noastra are un fel de reticenta morbida pentru tot ceea ce are legatura cu feminismul. O fi din cauza necunoasterii subiectului sau�ceva mai mult? Cum ar putea sa ajunga la un om obisnuit (sa nu fie respins a priori) un mesaj feminist si mai concret, in cazul nostru, un mesaj care sa vizeze egalitatea intre femei si barbati?

   Necunoasterea este cauza principala. Cand copiii din Republica Moldova, ca si cei din Romania, invata istorie, nu gasesc in manualele lor mare lucru despre lupta pentru drepturi si libertati individuale, ci mai degraba despre lupta de clasa si cea de neatarnare. Drepturile sunt subiect minor, natia este subiect major. Daca ar fi invatat firesc lupta interna si internationala pentru drepturile omului, aflau si despre cea pentru drepturile femeilor si feminismul intra in firescul istoric, politic si cultural. Exista insa si ceva dincolo de ignoranta: frica femeilor fata de autonomie personala, asemanatoare fricii de libertate a oamenilor iesiti din regimuri dictatoriale, caci odata asumata autonomia, nu te mai poti ascunde in umbra unui barbat protector, ci te afirmi prin tine insati iar barbatul devine partener sau competitor. Exista frica si interesul barbatilor sa isi pastreze privilegiul de a fi ingrijiti gratuit de catre femei, precum, de a nu pierde ultima reduta a �inferioritatii� si de a nu fi in competitie pentru putere si resurse si cu celalalt sex.
   Unele mesaje sunt feministe fara sa se proclame ca atare. Cand femeile sau barbatii sustin ca fiecare trebuie sa il respecte pe celalalt, sa nu se considere superiori sau inferiori, ca orice om are dreptul sa-si aleaga liber calea, indiferent de gen, ca parintii sunt egal datori sa aiba grija de copii, ca femeile nu sunt servitoarele barbatilor, ci partenerele lor in munci gospodaresti, ca politica are nevoie si de inclinatia spre competitie si de cea spre grija, deopotriva, atunci mesajele sunt feministe, indiferent cine le spune.

CPD: Cum credeti ca se poate consolida modelul partenerial de viata si mai ales, asigura functionarea sa de facto ca si alternativa pattern-urilor patriarhale.

   Barbatii trebie sa asculte si citeasca parerile femeilor despre orice, asa cum fac femeile de o istorie milenara in legatura cu barbatii. Scolile pot sa fie leaganul conservatorismului de gen si sunt, dar pot deveni scoli ale emanciparii si egalitatii de sanse. Femeile nu mai trebuie sa se bucure prosteste ca sunt acceptate in clubul barbatilor prin exceptie si sa considere ca celelalte lasate afara sunt proaste si ratate. Exceptionalismul incurajeaza misoginismul. Mamele si tatii nu trebuie sa faca diferente intre ce ii invata pe baieti si pe fetite. Amandoi trebuie sa se descurce cu orice. Copiii nu trebuie sa vada mama monopolizand cratita si tata monopolizand telecomanda, ci o deschidere de roluri de ambe parti. Femeile nu mai trebuie sa parieze doar pe strategii pe termen scurt: sunt foarte atragatoare, prind un barbat rentabil si ma marit ca sa imi rezolv casa, bani, masina, haine, ci sa gandeasca serios la ziua in care sex-appealul nu mai este un argument, vine concurenta si raman in drum.

CPD: Cine sau ce ar fi generatorul principal de schimbare in bine in domeniul egalitatii genurilor?

   Cel mai rapid actioneaza politica prin legi, institutii si bugete. Deci femeile si feministii in genere trebuie sa se implice politic, chiar daca nu intra toti in politica. Organizatiile neguvernamentale axate pe drepturi, educatie si emancipare, daca sunt vizibile si nu stau inerte la sexism si misoginism au un rol foarte mare. Pe termen lung actioneaza educatia, daca exista politici ale echitatii de gen, oameni competenti ca sa pregateasca programe si profesori, bani ca aceste politici sa se aplice (pentru manuale, pregatirea profesorilor, module pedagogice, mediatizare). Mass-media joaca un rol coplesitor. Daca reclamele, talk-showurile, stirile etc. vorbesc la unison despre o femeie aninata de masina de spalat, de trusa de cosmetice sau de un barbat rentabil macar simbolic, toate celelalte, mai ales profesionistele si studentele, nu exista in ochiul public si nu sunt modele de succes pentru fete. Consiliile Audiovizualului trebuie sa pedepseasca sexismul la fel ca si rasismul, sovinismul, xenofobia si antisemitismul

CPD: Considerati ca e timpul deja sa se lucreze pe segmentul activarii dimensiunilor parteneriatului sau e prematur acest demers?

   Nimic nu este absolut prematur. Depinde de context. Ca si Romania, Republica Moldova are mai multe societati diferite in aceeiasi tara: una taraneasca de secol XIX, una nomada rroma, una postcomunista de orasele dezindustrializate, incremenita in anii 70 ai secolului XX, una care traieste in secolul XXI, preponderent la Chisinau, legat de afaceri si mediul universitar. In fiecare dintre ele este nevoie de altfel de feminism.

CPD:La sfarsitul anului 2005 Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) a acordat, pentru prima data in Romania, premiul pentru �Promovarea egalitatii de sanse�, premiu care se doreste a deveni de acum inainte o traditie a festivalului �diversFEST� si cistigatoare ati fost dvs. - in calitate de militanta activa pentru combaterea discriminarii pe criterii de gen in Romania. Are acest premiu o semnificatie mai deosebita pentru dvs.?

   Nu a fost doar pentru combaterea discriminarii de gen, ci si a celei contra rromilor, a copiilor de la sate, a minoritatilor etnice in manualele si programele scolare. Discriminarea este discriminare. Cea de gen este mai dura fiindca in fiecare grup discriminat exista femei si barbati iar femeile sunt supuse la discriminare dubla: rasiala si de gen, etnica si de gen etc.
   Da, premiul are o semnificatie deosebita pentru mine. Eu am mai primit o medalie de la presedintele Ion Iliescu, in 2004 pe care am refuzat-o. Nu ma onora sa o primesc tocmai de la un om care cu o zi inainte semna amnistierea lui Miron Cosma, conducator de gherila anti stat de drept si medalia pe Vadim Tudor, un mare campion al extremismului populist. Am insa mare respect pentru CNCD ca si pentru presedintele sau, Asztalos Csaba. Fac o treaba foarte buna. Se vede ca au cele doua ingrediente ale succesului moral: credinta in scopul institutiei si competenta in exercitarea misiunii acesteia. Astfel de oameni si institutii imi sunt oricand aliati si ma onoreaza compania lor, indiferent daca ma premiaza sau nu.

CPD:Ce inseamna sa fii feminista in Romania primului deceniu al secolului XXI? Care sint cele mai grave carente ale societatii din Romania, in ceea ce priveste egalitatea genurilor? Si ar putea sa fie �psihanalizabile�?

   Feministele sunt excesiv legate de mediul academic. Fac cercetari, scriu articole si carti, dar impactul lor public este inca redus. Al meu e ceva mai mare fiindca scriu si in presa, mai apar ta TV, fac proteste cand politicienii o iau razna.
   Cele mai grave carente sunt, dupa parerea mea, urmatoarele: domeniile bugetare in care lucreaza mai mult femei: educatia, sanatatea, cultura sunt cele mai prost platite, cele mai neglijate, prin decizie politica; barbatii si-au luat partea leului din privatizare si capitalul este al lor; domina o abordare mistic-religioasa, asezonata cu amoralism in viata publica; educatia de gen este conservatoare; cultura romaneasca este plina de �monumente� misogine, fie ele si de geniu. Cred ca sunt psihanalizabile, dar astept psihologii sa faca asta.

CPD:Optiunea proeuropeana si, de trei luni incoace, integrarea in UE a Romaniei, este un propulsor puternic pentru consolidarea principiilor egalitatii de gen? Sau si aici e valabila �incelepciunea populara� � �Vrei nu vrei, bea, Gherghe, agheasma!�? Si ar trebui sa exclamam, asa cum ati zis si dvs., intr-un context similar, - �Saru� mina, Evropa!�?

   In Romania exista un feminism de stat, aflat in vitrina cu legi, primite room-service prin aquisul comunitar. Cererea interna de feminism este inca foarte scazuta, deci legile raman inca in vitrina, daca nu exista o miscare politica feminista.

CPD:Daca ar fi sa admitem o absurditate, si anume, ca cineva dintre vizitatorii site-ului nostru nu va cunoaste � defel - cum v-ati descrie, ca persoana, cetateana a Romaniei si femeie. Cu ce lucrari ale dvs. le-ati recomanda sa inceapa aceasta �aventura� in universul creat de dvs. prin scriere?

   Nu este deloc o absurditate, este firesc sa nu ma cunoasca multi oameni, asa cum nici eu nu ii cunosc pe ei. Ca persoana sunt un fel de hibrid intre un copil de la tara din Transilvania, o provinciala, o bucuresteana, o occidentalizata, o profesionista in sfera stiintelor sociale si politice, o profesoara universitara, autoare, coordonatoarea unei colectii Polirom, am dezvoltat o facultate si un program doctoral in Stiinte politice, primul infiintat in Romania. Sunt foarte prietenoasa, accept criticile pertinente la adresa mea cu multa gratitudine, nimic nu ma lasa rece. Nu pot sa fac lucruri in care nu cred. Cea mai energetica parte a vietii mele este cea in care insamantez si ingrijesc (la propriu) plantele din gradina mea.
   Ca cetateana sunt co-fondatoare a unor prime ONG-uri de profil, ma exprim in presa, reactionez public in fata nedreptatii, ori de cate ori pot, promovez democratia liberala, consiliez partide politice, imi platesc impozite si vreau sa aflu, fara mare spor, ce face statul cu ele, votez de fiecare data. Cred in fundamentele democratiei ca in poruncile centrale ale moralei cetatenesti.    Ca femeie sunt mama unui tanar de 28 de ani, acum specialist in Relatii internationale si ma bucur ca isi depaseste parintii. Sunt fiica mamei mele si sotia colegului meu de banca din facultate. Ma simt foarte solidara cu celelalte femei, de la romanciere, cercetatoare, la menajere, capsunarese si prostituate. Cred ca avem in noi mai multa empatie pentru tot ce este viu, odata ce suntem macar potential datatoare de viata si ca aceasta calitate trebuie sa se regaseasca in culturi si politici pacifiste, ecologiste, in toleranta si acceptare, in politici ale grijii, in negociere si cooperare, in competitie fair-play.

Daca cineva vrea sa citeasca ce am scris, voi delimita cartile pe grupuri de interese:
Pentru cultura generala si de agrement:
Nepretuitele femei. Polirom, 2006
R Estul si Vestul (literatura autobiografica), impreuna cu Mircea Miclea, Polirom, 2005.
Dincolo de ingeri si draci. Etica in politica romaneasca, Polirom, 2007 (apare in primavara).
Pentru cei cu interese filosofice:
Gandul umbrei. Abordari feministe in filosofie. Alternative, 1995
Convenio. Despre natura, femei si morala. Reed. Polirom, 2002
Pentru cei cu interese politologice:
Romania. Starea de fapt (coautoare), Nemira, 1997
Societatea retro. Editura �Trei�, 1999
Drumul catre autonomie. Teorii politice feministe, Polirom, 2004
Pentru cei cu interese in politici de educatie:
Guideliness for Promoting Gender Equity in Higher Education, UNESCO, CEPES, 2003

Pentru cine are interese mai speciale, dau adresa mea de web:
http://www.mihaela_miroiu.snspa.ro/

Va doresc tuturor o viata cu farmec si sens.