Publicaţii CPD

Propunerile CPD pentru Planul de Acțiuni al Guvernului pe anii 2019 - 2020

Descarcă fişier: propunerile cpd planul guvernului 2019-2020 final.pdf (185KB)

Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) susține inițiativa Cancelariei de Stat privind elaborarea planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2019 – 2020. De apreciat este faptul că documentul de politică publică este un document structurat care integrează, inclusiv, acțiuni ce vor contribui la diminuarea inegalităților de gen, în special în ceea ce vizează combaterea și prevenirea hărțuirii sexuale în câmpul muncii și în sistemul educațional, prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, dar și promovarea bugetării sensibile la gen.

Totodată, ținând cont de inegalitățile înregistrate în practic toate domeniile reflectate în noul plan de acțiuni, CPD vine cu un set de recomandări ce se propun a fi abordate în textul Planului de Acțiuni, întru reducerea sau depășirea celor mai relevante diferențe de gen și întru asigurarea incluziunii grupurilor vulnerabile.

RECOMANDĂRI GENERALE

În temeiul prevederilor Legii nr 5. „Asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați”, în conformitate cu art. 17, în competența Guvernului intră: (i) asigurarea integrării în politici, strategii, programe, acte normative și investiții financiare a principiului egalității între femei și bărbați și (ii) aprobarea planurilor și programelor naționale privind egalitatea între femei și bărbați, monitorizează realizarea lor. Totodată, în corespundere cu art. 19, în competența Autorităților Publice Centrale intră asigurarea abordării complexe a egalității între femei și bărbați și a realizării tratatelor internaționale din domeniu în sfera de competență.

În acest context, CPD atrage atenția atât Cancelariei de Stat, cât și tuturor Autorităților Publice Centrale vizate în planul de acțiuni, asupra faptului că toate documentele de politici publice ce se propun a fi elaborate, completate sau modificate în perioada de implementare a planului respectiv, trebuie să integreze dimensiunea de gen prin măsuri ce vin să abordeze cele mai relevante diferențe dintre femei și bărbați.

Totodată, pentru asigurarea unui nivel mai înalt de transparență decizională, dar și pentru îmbunătățirea cooperării cu societatea civilă, solicităm Guvernului de a informa societatea despre deciziile luate, pe tot parcursul consultării unui proiect de lege. Apreciem implicarea Administrației Publice Centrale în a fi mai deschiși societății (de exemplu: plasarea anunțurilor privind consultările organizate asupra proiectelor de lege, plasarea pe site-ul Guvernului a deciziilor finale adoptate etc.), dar totuși mai sunt unele lacune ce se impun a fi soluționate în acest sens. Astfel, din experiența CPD pe parcursul ultimilor ani constatăm următoarele dificultăți în colaborare cu Guvernul:

  • pe site-ul www.particip.gov.md nu toate proiectele propuse spre consultare sunt completate cu documentele de rigoare (uneori lipsesc fie proiectul de lege, fie nota informativă, fie proiectul Hotărârii de Guvern etc.);
  • subiectele propuse pe agenda Guvernului nu sunt mereu completate cu documentele aferente, ceea ce face dificilă monitorizarea procesului decizional;
  • în cele mai dese cazuri la înaintarea opiniilor sau a recomandărilor specifice vizavi de proiectele propuse spre consultare nu este expediat nici un răspuns prin care să se confirme recepționarea sau acceptarea acestora;
  • sinteza recomandărilor și tabelul de divergențe a unui proiect de lege nu sunt plasate public, iar la solicitarea acestora nu mereu se oferă un răspuns pozitiv.

În conformitate cu cele mai sus menționate, solicităm Guvernului de a îmbunătăți procesul de transparență decizională pe tot parcursul elaborării și adoptării unei inițiative legislative.

Recomandările specifice pentru textul Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2019-2020 a se vedea în documentul atașat.


Alte articole

MOLDOVA INEGALĂ, Analiza celor mai relevante inegalități din Republica Moldova Acest

Această analiză are scopul de a identifica și analiza inegalitățile de bază pentru grupurile vulnerabile din Moldova. Raportul este realizat în cadrul proiectului „Inițiativa comună de promovare a oportunităților egale”, implementat cu suportul Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare și Guvernului Suediei. Inițiativa își propune să îmbunătățească situația grupurilor marginalizate și vulnerabile, prin promovarea principiului egalității și nediscriminării în elaborarea și implementarea politicilor publice. Aceasta este a doua ediție a raportului cu privire la inegalitățile din Moldova. Primul raport a fost elaborat în anul 20171 și a cuprins analiza a trei domenii de bază: nivelul de trai, sănătatea și piața muncii. În cadrul raportului respectiv sunt analizate cinci domenii: veniturile, accesul la servicii comunitare, participarea, sănătatea și securitatea la nivel local. Această analiză identifică și examinează inegalități pentru cinci domenii relevante: (i) Veniturile – analiza nivelului de sărăcie, analiza deprivării relative și analiza veniturilor; (ii) Serviciile comunitare – accesul, costul și calitatea serviciilor locale, precum ar fi apa și sanitație, iluminarea străzilor, gestionarea deșeurilor, etc.; (iii) Participarea – nivelul și disponibilitatea de participare în procesul de luare a deciziilor la nivel local; (iv) Sănătatea – accesul la asigurarea medicală și servicii medicale de bază; (v) Securitatea – percepțiile cu privire la securitatea personală și cea din comunitate, precum și prevalența formelor de violență în bază de gen.

Propunerile Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare în contextul modificării Codului Muncii

Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) susține inițiativa Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale privind proiectul de Lege pentru modificarea Codului Muncii al Republicii Moldova nr. 154/ 2003. În contextul consultărilor publice, organizate pe marginea modificării Codului Muncii al Republicii Moldova, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) vine cu propuneri de amendamente care vizează măsuri legislative de reducere a discriminării și a inegalităților de gen existente pe piața muncii.

Propunerile CPD pentru Regulamentul cu Privire la Acordarea Subvențiilor pentru Îmbunătățirea Nivelului de Trai şi de Muncă ȋn Mediul Rural din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural

Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) susține inițiativa Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului cu privire la proiectul Regulamentului de acordare a subvențiilor pentru îmbunătățirea nivelului de trai și de muncă în mediul rural. De apreciat este faptul că nota informativă face referire la dimensiunea de gen (în ceea ce vizează crearea locurilor de muncă în zona rurală ce vor fi destinate inclusiv femeilor), dar totuși considerăm că măsurile prevăzute în Regulament nu vor aborda într-un mod eficient cele mai relevante inegalități de gen înregistrate în domeniul vizat.

Propunerile Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare pentru modificarea legislației electoarele!

În contextul primei runde de dezbateri asupra proiectului de lege Nr.36 din 29.03.2019, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) vine cu propuneri de amendamente care vizează măsuri legislative de reducere a inegalităților de gen în politică. Vă aduc la cunoștință că Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) monitorizează alegerile electorale din perspectiva egalității de gen mai mult de 10 ani. În cadrul alegerilor parlamentare din 2019, CPD a identificat patru tipuri de inegalități de gen. Acestea se referă la modul de prezentare a bărbaților și femeilor în calitate de candidați, veniturile și posibilitățile economice ale candidaților bărbați și femei, accesul bărbaților și femeilor candidați la mass-media și percepțiile alegatorilor față de femeile și bărbații candidați.

Indexul Coeziunii Sociale

Conform Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) , o societate coezivă este acea care funcționează pentru bunăstarea fiecărui membru, luptă împotriva excluziunii și marginalizării, creează un sentiment de apartenență și încredere și oferă tuturor membrilor săi oportunități egale de mobilitate socială. Indexul Coeziunii Sociale este un instrument care ne ajută să înțelegem care este nivelul de coeziune socială. Indexul se măsoară de la 0 la 1; unde zero semnifică o excluziune socială, iar 1 – o coeziune socială perfectă. Nivelul coeziunii este analizat prin prisma a patru elemente de bază: (i) legitimitatea, sau nivelul de încredere a cetățenilor în instituții/autorități; (ii) acceptarea, sau nivelul de solidaritate dintre cetățeni; (iii) participarea în viața socială, politică și comunitară și (iv) afilierea la comunitate, organizații sau grup de persoane. Datele pentru calcularea valorii indexului sunt colectate în baza sondajelor de opinie. Moldova are un nivel scăzut de coeziune socială. În baza calculelor CPD, s-a stabilit că punctajul mediu obținut pentru toate cele 4 dimensiuni analizate este de doar 0,3 puncte. Dintre toate 4 dimensiuni ale indicelui, doar una – Acceptarea – a obținut un punctaj mai mare de valoarea medie – un scor de 0,71 puncte din 1,0 posibile (a se vedea figura de mai jos). Totodată, CPD a calculat Indexul și pentru grupurile vulnerabile din Moldova, însă diferențe semnificative nu au fost înregistrate comparativ cu valoarea generală a acestuia. De exemplu: coeziunea socială în rândul persoanelor cu dizabilități este de 0,28 puncte; în rândul persoanelor de etnia Romă – 0,28 puncte; femei – 0,3 puncte și bărbați – 0,3 puncte; tineri (18-29 ani) – 0,29 puncte și persoane în etate (60+ ani) – 0,3 puncte.

PATRU INEGALITĂȚI ELECTORALE

În cadrul alegerilor parlamentare din 2019, CPD a identificat patru tipuri de inegalități de gen. Acestea se referă la modul de prezentare a bărbaților și femeilor în calitate de candidați, veniturile și posibilitățile economice ale candidaților bărbați și femei, accesul bărbaților și femeilor candidați la mass-media și percepțiile alegatorilor față de femeile și bărbații candidați. Inegalitatea de reprezentare s-a manifestat prin faptul că partidele au desemnat mai puține femei și acestea au fost poziționate pe locurile mai puțin eligibile. Pentru circumscripția națională, toți concurenții electorali au respectat prevederile legale cu privire la cota minimă de reprezentare. Astfel, ponderea femeilor pe listele de candidați a înregistrat 41,8%. Chiar dacă partidele politice au respectat cota de gen, desemnând mai multe femei pe lista de candidați, poziționarea acestora a fost una destul de inechitabilă. În cazul circumscripțiilor uninominale, însă, ponderea femeilor candidate a fost mult mai mică – 21%. Din această cauză, procentul total de femei candidate în alegeri în final a ajuns la 33%. Drept rezultat al alegerilor, în baza noului sistem electoral, au fost alese 26 de femei. Dacă sistemul electoral ar fi rămas a fi proporțional, în Parlament aveau să acceadă 33 de femei.

Indexul Egalității de Gen 2019 în Moldova

Indexul Egalității de Gen măsoară nivelul egalității între femei și bărbați pe 6 domenii cheie. Indexul este calculat în baza a 31 de indicatori de impact, grupați în șase categorii relevante: (i) Piața Muncii, (ii) Politică, (iii) Educație, (iv) Accesul la Resurse, (v) Percepții şi Stereotipuri, (vi) Sănătate. Pentru fiecare domeniu a fost calculat un sub index care poate varia de la 0 – indicând o inegalitate totală între femei și bărbați și 100 – indicând o egalitate de gen perfectă. Astfel, cu cât indicele calculat este mai aproape de 100, cu atât nivelul egalității de gen pe acel domeniu este mai înalt.

Inegalitățile de salarii și pensii dintre femei și bărbați în 2018

La 20 februarie 2019 marcăm “Ziua Egalității Salariale” în Moldova (Equal Pay Day). Aceasta este o zi simbolică, care semnifică numărul de zile care trebuie o femeie să le lucreze adăugător pentru a câștiga un venit echivalent cu venitul înregistrat de un bărbat în anul anterior. Anual, în baza datelor statistice oferite de BNS, cu referire la câștigul salarial al femeilor și al bărbaților, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) determină această zi calendaristică. Conform calculelor, în anul curent o femeie a trebuit să lucreze până la data de 20 februarie pentru a atinge valoarea câștigului unui bărbat în anul precedent.

BANII CONTEAZĂ! Inegalitățile de venituri dintre femeile și bărbații candidați în alegerile electorale 2019

1. Modul în care sunt finanțate partidele politice și campaniile electorale influențează direct modul în care femeile se implică în procesul politic. Unul din factorii, deseori invocați în explicarea subreprezentării femeilor în politică, este discrepanța între femei și bărbați în ceea ce privește independența economică. În situația în care costul financiar al vieții politice este în creștere, capacitatea financiară a candidaților devine un element esențial de a accede la funcții de putere. Deoarece femeile din politica moldovenească sunt mai sărace comparativ cu bărbații din politică, acest lucru constituie o barieră semnificativă în asigurarea reprezentării echitabile a tinerilor și femeilor în procesul decizional. 2. Prevederile legale, permit unui partid politic să utilizeze până la 224.41 milioane MDL în această campanie electorală. Comisia Electorală Centrală a stabilit că plafonul general al mijloacelor financiare ce pot fi transferate pe contul „Fond electoral” al concurentului electoral în circumscripția națională în mărime de 86 871 855,75, iar în circumscripția uninominală în mărime 1 845 000,00 lei. Ca bază de raportare pentru stabilirea coeficientului s-a luat salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2018, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.54 din 17.01.2018, în sumă de 6150,0 lei, mărimea coeficientului fiind 0,5% din salariul mediu respectiv, astfel coeficientul constituind în expresie bănească 30,75 lei. Totodată, plafonul de cheltuieli pentru partidele participante la referendum este de 43 450 053,38 MDL.

CUM MASS-MEDIA REFLECTĂ FEMEILE ȘI BĂRBAȚII ÎN CAMPANIA ELECTORALĂ?!

Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) monitorizează alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 din perspectiva reprezentării femeilor și a bărbaților pe listele de candidați, dar și a reflectării acestora în spațiul mediatic. Monitorizarea a fost desfășurată în perioada 24 ianuarie – 13 februarie 2019 și a vizat patru tipuri de produse mediatice: știri, talk show-uri, dezbateri electorale și spoturi. Scopul monitorizării este de a identifica care este nivelul de prezență a femeilor, în general, în mass media televizată pe parcursul campaniei electorale și corelarea acestora cu prezența pe listele de candidați/candidate. Subreprezentarea femeilor în politică este direct influențată și de prezența în spațiul mediatic. Dacă analizăm care este imaginea politicii în mass-media, atunci vom observa că aceasta este una mai mult masculină, fapt ce alimentează percepțiile cetățenilor asupra accesului și prezenței femeilor în politică. Accesul egal la mass media constituie un factor cheie pentru o luptă politică corectă.

Rezultatele 1 - 10 din 76
GLOSAR
  • Analiză de gen - Studiul diferenţelor de condiţii, al nevoilor, al ratelor de participare, al accesului la resurse şi la dezvoltare, controlului asupra bunurilor, al puterii de decizie şi al imaginii între femei şi bărbaţi, în funcţie de rolurile desemnate de gen.
  • Capacitatea femeilor - Se realizează la nivel individual, printr-o cunoaştere de sine şi asumare a propriei persoane, la nivel de grup, prin afirmarea unei identităţi colective şi a unor acţiuni consecvente în scopul obţinerii controlului relaţiilor de putere în societate.
  • Abordarea integratore a principiului egalităţii de gen - Integrarea sistematică a unor condiţii, priorităţi şi nevoi specifice femeilor şi bărbaţilor în toate politicile, în vederea promovării egalităţii între femei şi bărbaţi, mobilizarea politicilor şi măsurilor generale avînd drept scop realizarea egalităţii, prin luarea în consideraţie, în etapa planificării, intr-un mod activ şi deschis, a efectelor acestor politici asupra situaţiei specifice femeilor şi bărbaţilor, în implementarea, monitorizare şi evaluare.
  • Aducerea dovezii - În domeniul egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi, o directivă bazată pe jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene prevede transferul de obligaţii de probatoriu între cele două părţi( reclamant şi acuzat). Dacă o persoană se consideră nedreptăţită prin ne aplicarea principiului egalităţii de tratament şi dacă există o prezumţie de discriminare, acuzatul trebuie să dovedească faptul că acest principiu nu a fost încălcat.
  • Bariere invizibile - Atitudini bazate pe prejudecăţi, norme şi valori tradiţionale care împiedică responsabilitatea / deplina participare a femeilor în societate.
Statistica de gen
  • Trafic de carne vie - Trafic de fiinţe umane, în special de femei şi de copii, în scopul exploatării sexuale, obţinerii de mînă de lucru sau de sclavie
  • Violenţa domestică / în familie - Orice formă de violenţă fizică, psihologică sau sexuală, care pune în pericol siguranţa şi bunăstarea unui membru al familiei şi / sau recurgerea la forţa fizică ori emoţională, inclusiv violenţa sexuală, în cadrul familiei sau gospodăriei. Această noţiune include abuzul copilului, incestul, maltratarea soţiei şi orice abuz sexual sau de altă natură faţă de oricare membru al gospodăriei.
  • Violenţa sexuală - Orice formă de violenţă prin folosirea sau ameninţarea cu folosirea forţei fizice sau emoţionale, incluzînd violul, maltratarea soţiei, hărţuirea sexuală, incestul şi pedofilia.
Progen în imagini
PAGINA ÎN SUS
© 2011 Centrul "Parteneriat pentru Dezvoltare"
str. Armeneasca, 13 Chisinau, MD-2012, Republica Moldova
Tel./ fax: +(373 22) 24-13-93 Tel.: +(373 22) 23-70-89; 20-71-58; 20-71-57
Site elaborat de Andrei Madan